Home » D:News » Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului

Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului

Academicianul român care a descoperit telocitele susţine că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea ficatului
Publicat: 14.05.2014
Academicianul Laurenţiu M. Popescu, care a descoperit în 2005 telocitele, a declarat, marţi, că acestea ar putea fi folosite şi în regenerarea hepatică, după ce studii anterioare au arătat că au un rol în refacerea muşchiului cardiac după infarct.

„Am putea spune că, în ultima perioadă, cel mai important pas făcut în studiul telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule în ficatul uman şi rolul lor în regenerarea hepatică, în contextul în care ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenerează cu adevărat„, a declarat, marţi, Laurenţiu M. Popescu, directorul general al Institutului Naţional de Patologie „Victor Babeş” şi academicianul care a descoperit aceste celule în 2005, împreună cu echipa sa de cercetători de la institut.

În ceea ce priveşte infarctul de miocard, cauză majoră a deceselor din întreaga lume, s-a demonstrat recent că telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac după infarct. Mai mult, au fost găsite telocite şi în valvele cardiace, ceea ce este extrem de important pentru industria de producere a valvelor cardiace artificiale, a mai spus Laurenţiu M. Popescu, în cadrul unei conferinţe organizate la Institutul „Victor Babeş”.

O altă noutate în cercetarea medicală a telocitelor este dată de scăderea sau chiar dispariţia acestora în cazul anumitor boli, printre care sclerodermia, scleroza multiplă sau psoriazisul.

De asemenea, numărul telocitelor din inimă scade odată cu vârsta, de patru sau cinci ori, la adultul în vârstă faţă de copil, au mai arătat cercetătorii de la Institutul „Victor Babeş”.

Recent, ei au demarat şi o analiză a genelor cromozomiale din telocite, urmare a unui studiu amplu realizat împreună cu cercetatorii chinezi.

„Împreună cu cercetătorii chinezi s-a făcut analiza a aproximativ 4.000 de proteine din telocite şi o analiză a genelor cromozomiale din telocite. Deocamdată sunt în curs de publicare rezultatele asupra cromozomilor de la 1 la 5, din cei 23 de cromozomi ai unei celule”, a precizat academicianul Laurenţiu M. Popescu.

Un proiect româno-chinez de cercetare a rolului telocitelor în tratamentul afecţiunilor pulmonare a primit, în octombrie anul trecut, o finanţare de 5 milioane de yuani (peste 596.000 de euro) în urma câştigării unei competiţii în China, fiind coordonat de academicianul Laurenţiu M. Popescu şi un profesor chinez.

Noile descoperiri în studiul telocitelor au fost realizate de echipa de cercetători de la Institutul „Victor Babeş”, condusă de Laurenţiu M. Popescu, în strânsă cooperare cu cercetători din Germania, China, Italia, Belgia, Polonia, Spania sau SUA.

În ultimele luni, Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş” din Bucureşti a primit sprijin de la Ministerul Educaţiei pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii prin proiectul „Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babeş pentru cercetare avansată în medicina celulară şi moleculară-CAMED”, ce se va derula pe o perioadă de 18 luni şi a cărui valoare este de peste 43,2 milioane lei. Proiectul este finanţat din fonduri structurale prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, a precizat directorul pentru învăţământul superior din Ministerul Educaţiei, Ioan Groza.

Un alt proiect aflat în derulare la Institutul „Victor Babeş” – „Dezvoltarea resurselor umane – doctoranzi şi postdoctoranzi-pentru cercetare de excelenţă în domeniile sănătate şi biotehnologii” – va conduce la perfecţionarea în cercetarea de excelenţă din domeniile de sănătate şi biotehnologii a 78 de doctoranzi şi 28 de postdoctoranzi. Proiectul are o valoare eligibilă de peste 13 milioane de lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă la Fondul Social European de peste 12,7 milioane de lei, a precizat Groza.

Proiectul este implementat de Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş” în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

În prezent, telocitele sunt recunoscute în mai mult de 40 de laboratoare de pe cele cinci continente. Cele mai active ţări în cercetarea telocitelor sunt: China, Germania, Belgia, Italia, SUA. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou-China, unde a fost prezentă şi o echipă de cercetători români, a fost realizat primul transplant de telocite pe animale de laborator.

Academicianul Laurentţu M. Popescu a fost distins anul trecut cu prestigiosul premiu „Magnolia Albă” acordat de Guvernul Municipalităţii Shanghai, ca o recunoaştere din partea oamenilor de ştiinţă chinezi pentru descoperirea noilor celule umane – telocitele -, dar şi pentru întreaga cooperare ştiinţifică în domeniul telocitelor pe care directorul general al Institutului „Victor Babeş” a dezvoltat-o în ultmii ani.

În 2012, el a fost premiat de Academia Internaţională de Cercetări Cardiovasculare cu sediul în SUA cu Medalia de Aur, considerată de lumea ştiinţifică drept Nobelul în cardiologie.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
„O zi din viața unui om al viitorului”: Câte dintre profețiile unui om de știință din 1925 s-au adeverit?
„O zi din viața unui om al viitorului”: Câte dintre profețiile unui om de știință din 1925 s-au adeverit?
Studiu: Dieta mediteraneană poate îmbunătăți memoria prin modificarea bacteriilor intestinale
Studiu: Dieta mediteraneană poate îmbunătăți memoria prin modificarea bacteriilor intestinale
De ce racheta Starship a lui Elon Musk depășește NASA în cursa spațială
De ce racheta Starship a lui Elon Musk depășește NASA în cursa spațială
Fisticul câștigă tot mai mult teren în rândul iubitorilor de nuci
Fisticul câștigă tot mai mult teren în rândul iubitorilor de nuci
Este 2025 anul în care vom deveni propriii noștri șefi? „Clubul” la care aderă tot mai mulți oameni
Este 2025 anul în care vom deveni propriii noștri șefi? „Clubul” la care aderă tot mai mulți oameni
Test de cultură generală. Care obiect de pe cerul nopții este mai mult decât pare?
Test de cultură generală. Care obiect de pe cerul nopții este mai mult decât pare?
Polifenolii, compușii naturali care pot oferi o talie mică, o inimă sănătoasă și o tensiune arterială scăzută
Polifenolii, compușii naturali care pot oferi o talie mică, o inimă sănătoasă și o tensiune arterială scăzută
Șeful OpenAI recunoaște că ChatGPT Pro pierde bani
Șeful OpenAI recunoaște că ChatGPT Pro pierde bani
Hirohito, împăratul care a domnit 62 de ani. După ce a permis atrocităţile totalitare s-a supus generalului american Douglas MacArthur
Hirohito, împăratul care a domnit 62 de ani. După ce a permis atrocităţile totalitare s-a supus generalului american ...
Un ton roșu de 276 kg s-a vândut cu peste 1,3 milioane de dolari la Tokyo
Un ton roșu de 276 kg s-a vândut cu peste 1,3 milioane de dolari la Tokyo
Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toții pentru o viață mai bună
Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toții pentru o viață mai bună
Care va fi cea mai importantă tendință în turism pentru 2025?
Care va fi cea mai importantă tendință în turism pentru 2025?
O industrie de miliarde de dolari prinde contur în România
O industrie de miliarde de dolari prinde contur în România
A. R. Rahman, cel mai prolific compozitor indian de muzică de film. Câștigător a două Oscaruri pentru muzica din Slumdog Millionaire
A. R. Rahman, cel mai prolific compozitor indian de muzică de film. Câștigător a două Oscaruri pentru muzica din Slumdog ...
Ar putea câinii să ne ajute să trăim mai mult? Un start-up încearcă să afle!
Ar putea câinii să ne ajute să trăim mai mult? Un start-up încearcă să afle!
HOROSCOPUL ANULUI 2025. Celebra MINERVA a citit în stele: „Viețile noastre se întorc cu 180°”
HOROSCOPUL ANULUI 2025. Celebra MINERVA a citit în stele: „Viețile noastre se întorc cu 180°”
Test de cultură generală. Sunt cartofii verzi buni de mâncat?
Test de cultură generală. Sunt cartofii verzi buni de mâncat?
Câte minute de exerciții aerobice trebuie să facem pe săptămână pentru a slăbi cu adevărat?
Câte minute de exerciții aerobice trebuie să facem pe săptămână pentru a slăbi cu adevărat?